Lovitura politică de la Bucureşti a schimbat pe ultima sută de metri raportul pe Justiţie al Comisiei Europene pentru cei cinci ani de la aderarea României la UE.

România nu a demonstrat că reforma pe care o face în Justiţie este de durată, raportul pe justiţie ar fi putut avea alt ton fără evenimentele „din ultimele trei săptămâni", Comisia Europeană va monitoriza extrem de atent ce se întâmplă în continuare în România, impune o evaluare extraordinară în privinţa respectării statului de drept. Totul depinde de modul în care Guvernul de la Bucureşti va respecta angajamentele scrise şi transmise la Bruxelles. Acestea au fost principalele concluzii ale celei mai importante evaluări a României de la aderarea sa la UE, evaluare puternic influenţată de acţiunile extrem de controversate ale Guvernului USL.

„România a ratat obiectivele MCV"

România a făcut unele progrese în reforma justiţiei. A schimbat cadrul legislativ în mod consistent, însă aplicarea lor este doar la început, instituţii precum DNA şi ANI au „un palmares convingător de cazuri rezolvate", instanţele au început să demonstreze că îşi pot asuma decizii în dosare „delicate" de corupţie la nivel înalt. Dar procesul de reformă al justiţiei din România nu este „sustenabil" şi „ireversibil". „Obiectivele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) nu au fost îndeplinite. Mecanismul va continua", a fost primul, cel mai uşor şi previzibil verdict al Comisiei Europene, anunţat ieri de Mark Gray, purtător de cuvânt al Executivului UE.

„Nu câteva. Toate cerinţele trebuie respectate"

Criticile din raport, îngrijorările şi mesajele extrem de dure sunt însă fără precedent. „Fără evenimentele din ultimele trei săptămâni, am fi putut vorbi de un alt limbaj al raportului. Dar suntem unde suntem. Ce se va întâmpla mai departe? Acum suntem într-un moment-c