Comisia Europeană a adus României critici de o duritate fără precedent în anii de după integrare Comisia pune sub semnul întrebării angajamentul faţă de respectarea şi înţelegerea statului de drept Comisia este "extrem de îngrijorată" de informaţiile privind manipulările şi presiunea care afectează instituţiile şi membrii sistemului judiciar Comisia îşi exprimă îngrijorarea faţă de presiunile exercitate de "unii membri ai Guvernului şi de politicieni de rang înalt" asupra Curţii Constituţionale José Manuel Barroso: "România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar trebuie să-şi respecte angajamentele."
Raportul Comisiei Europene asupra Justiţiei lasă în mod voit impresia că în România va continua o destul de lungă perioadă de incertitudine în care în discuţie este pus chiar statul de drept. Cum vor reacţiona pieţele şi cum va fi afectată economia de aceste incertitudini, iată ce ar trebui să preocupe Bucureştiul în cel mai înalt grad.
Raportul Comisiei Europene asupra Justiţiei, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), dat publicităţii ieri este, pe alocuri, năucitor: dacă cineva şi-ar fi dorit un document mai prost, nu-şi putea imagina altceva.
MCV-ul este un mecanism de monitorizare a Justiţiei din România (şi Bulgaria) şi a fost adoptat la integrarea ţării în Uniune ca element de siguranţă pentru ţările membre care susţineau că nu suntem pregătiţi pentru aderare.
Ceea ce trebuia să fie un raport la cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană s-a transformat într-un rechizitoriu politic al ultimelor trei săptămâni şi asta pentru că Executivul european anunţă că are îndoieli că în România statul de drept este respectat.
De la integrarea în UE, nimeni nu a pus sub semnul întrebării angajamentul pentru democraţie al României. Ce va putea însemna acest lucru dacă nu va fi găsită o s
