MAE dă acum asigurări că cetăţenii români din afara graniţelor ţării pot vota la referendum la acelaşi număr de secţii de votare ca în 2009. Asta după ce în urmă cu o săptămână cifrele avansate erau la jumătate. Cum se duce, de fapt, bătălia pentru voturile de afară?
10 iulie 2012. Curtea Constituţională din România decide că referendumul este validat doar dacă participă 50% plus unu din cei înscrişi în liste. În aceeaşi zi, voci dinspre USL anunţă că referendumul se va organiza, totuşi, prin aplicarea ordonanţei de urgenţă care stabilea că preşedintele e demis cu majoritatea prezenţilor. Acelaşi mesaj vine şi dinspre Ministerul de Interne, instituţia care organizează referendumul în interiorul graniţelor.
11 iulie 2012. Mai mulţi lideri USL aduc în discuţie posibilitatea restrângerii dreptului românilor din străinătate de a vota, pe motiv că nu ar fi conectaţi la realităţile din ţară, că unii nici nu-şi mai învaţă copiii limba română. Alţii spun că n-ar fi corect ca persoane care locuiesc în afara ţării să influenţeze viaţa românilor. Inclusiv preşedintele interimar Crin Antonescu a propus, într‑un interviu acordat publicaţiei românilor în Italia, „Gazeta Românească", condiţionarea dreptului la vot „de plata a cel puţin unui impozit în ţară, că e teren, că e casă, că e alt tip de venit impozitat".
12 iulie 2012. MAE trimite un comunicat de presă potrivit căruia peste hotare vor fi 150 de secţii de votare. Adică doar jumătate din numărul secţiilor de peste graniţe de la scrutinul din 2009. În aceeaşi zi, liberalul Mihai Voicu reiterează ideea că ordonanţa de urgenţă este actul în vigoare. Dar Victor Ponta, întors de la Bruxelles, unde a discutat cu oficiali UE, anunţă că nu va ieşi din cuvântul Curţii Constituţionale şi că referendumul va fi validat doar dacă se prezintă la vot jumătate plus unul dintre persoanele cu drept de vot înscr
