Azi se vorbeşte tot mai des despre inteligenţa românilor, despre agerimea, imaginaţia sau capacităţile lor de asimilare şi filtrare a informaţiei.
Aşa se face că mass-media plasează tinerii români la graniţa dintre semi-analfabetism şi filistinism, acuzându-i de adoptarea şi chiar consolidarea unor valori false. Cu toate acestea, în mod paradoxal, România reuşeşte să formeze olimpici şi mai ales să se claseze printre ţările fruntaşe care "exportă creiere". Aşa se înţelege cum problema inteligenţei românilor a devenit una controversată, mai ales în contextul unei puternice identităţi naţionale ce pune accentul pe o "inteligenţă nativă".
Important este că inteligenţa românilor a ridicat semne de întrebare cu mult înainte ca promovabilitatea la examenul de bacalaureat să scadă sub 45%.
În perioada 1934 - 1940, o echipă de cercetători de la facultăţile de Filosofie şi Litere, din Bucureşti, au iniţiat un studiu pentru alcătuirea unei Antropologii somato-psihologice româneşti. Cercetarea a pornit de la o observaţie referitoare la coeficientul de inteligenţă al românilor care părea să difere de la o regiune la alta. Ea urma să servească Guvernului României pentru a facilita elaborarea unei politici economice.
Sursa: Descopera.ro
Azi se vorbeşte tot mai des despre inteligenţa românilor, despre agerimea, imaginaţia sau capacităţile lor de asimilare şi filtrare a informaţiei.
Aşa se face că mass-media plasează tinerii români la graniţa dintre semi-analfabetism şi filistinism, acuzându-i de adoptarea şi chiar consolidarea unor valori false. Cu toate acestea, în mod paradoxal, România reuşeşte să formeze olimpici şi mai ales să se claseze printre ţările fruntaşe care "exportă creiere". Aşa se înţelege cum problema inteligenţei românilor a devenit una controversată, mai ales în contextul unei puternice identităţi naţionale ce pune
