Plagiatul premierului Victor Ponta a fost dovedit de două comisii formate din membri ai Academiei Române şi profesori doctori de la facultăţile din cadrul Universităţii Bucureşti. Totuşi, o comisie formată din membri pe care nu-i cunoaşte nimeni, din Ministerul Educaţiei, se luptă să demonstreze buna-credinţă a doctorandului Ponta.

În urmă cu o lună, revista „Nature" , cu sediul în Marea Britanie, publica în premieră dovezi despre modul în care premierul Victor Ponta a introdus, fără să citeze sursa, fragmente însemnate în lucrarea sa de doctorat, „Curtea Penală Internaţională" (susţinută la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, în anul 2003). De atunci şi până astăzi, trei comisii importante s-au pronunţat asupra cazului de plagiat. În primă instanţă, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a concluzionat că lucrarea academică a lui Ponta reprezintă un caz de plagiat. În aceeaşi zi, însă, ministrul interimar al Educaţiei şi Cercetării, la acea vreme, Liviu Pop, a reorganizat CNATDCU şi a declarat că acest consiliu nu are abilitatea de a decide dacă Ponta a plagiat sau nu.

Vineri, Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti - unde Ponta şi-a obţinut titlul de doctor - a emis un comunicat în care a explicat, pe îndelete, de ce lucrarea premierului nu respectă normele de citare din mediul academic, şi, prin urmare, intră sub incidenţa plagiatului. Principalele puncte sunt:

- Cel puţin o treime din teză este plagiată prin preluarea fără citările de rigoare a peste 68 de blocuri de text. Acestea au mărimi diferite, de la câteva rânduri la 8-15 pagini. Paginile afectate de plagiat sunt concentrate în special în capitolele 1 şi 3 din lucrare.

- Ponta a plagiat preluând atât fragmente cuvânt cu cuvânt, cât şi idei. De asemenea, a preluat, fără a cita sursa, din lucrări scr