În noul parlament sârb, ales în urma alegerilor legislative din luna mai, va fi reprezentat un număr record de 45 de partide, cu nouă mai multe decât în parlamentul indian (Serbia, aprox. 7,3 milioane locuitori – India, aprox 1,1 miliarde locuitori). Cei 300.000 de români nu sunt reprezentaţi.

Din acest punct de vedere, Serbia deţine un record în comparaţie cu ţările Uniunii Europene, dar şi cu unele state africane şi asiatice, transmite Tanjug, preluată de Moldpres. În ce priveşte numărul partidelor din parlament, Serbia a depăşit toate statele fostei Iugoslavii – în legislativul din Macedonia sînt 39, în cel sloven 7, în parlamentul muntenegrean 11, iar în cel croat 12.

România are şase partide reprezentate în Camera Deputaţilor, la care se adaugă grupul minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară.

În Serbia sunt în jur de 300.000 de etnici români. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului (Estul Serbiei) şi Voivodina (Nordul Serbiei). Spre deosebire de românii din Voivodina, care beneficiază de recunoaştere oficială încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Valea Timocului nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale.

În Voivodina românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni tv şi radio în limba română, iar în 2001 aici a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina.

Numiţi “vlahi”, românii din Valea Timocului nu au fost niciodată recunoscuţi ca minoritate naţională şi în consecinţă au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă. Odata cu noile transformari democratice, în Valea Timocului au fost realizate câteva emisiuni radio şi tv cu muzică populară românească, făra suportul autori