Mânat de curiozitate şi de dorul de mare, am plecat vineri seara cu automobilul spre litoral. Întâi – impresii telegrafice de drum; apoi – sugestii pentru Administraţia Naţională a drumurilor şi Poliţia Rutieră.

Vineri: plecat de acasă la 20:20; ajuns la destinaţie în Neptun – Olimp la 23:10. Timp excelent pentru mine, având în vedere că viteza medie pe care am avut-o pe tronsoanele de autostradă „autentică” n-a fost decât de 120 km/h. Dacă aş fi „călcat-o” la 130-140 la oră (deci fără a depăşi limita bunului-simţ), probabil că aş mai fi câştigat minute bune, deci aş fi făcut cu peste 30 de minute mai puţin decât cu numai o săptămână în urmă. Timp bun la casele de încasare a taxelor de pod, majoritatea deschise pe sensul spre Cernavodă. Punctul de interes maxim: tronsonul nou de drum. Pe porţiunea cu o singură cale şi două sensuri dintre Cernavodă şi Medgidia, trafic practic continuu spre litoral, dar fluid, cu viteze între 80 – 100 km/h. Pe sensul contrar, apariţii foarte rare. În aceste condiţii, numeroşi băieţi „supăraţi şi grăbiţi” zburau pe lângă mine şi depăşeau neîntrerupt, în ciuda indicatoarelor de limitare a vitezei şi de interzicere a depăşirii. După aceea – autostradă impecabilă, condiţii obişnuite de trafic, deşi densitatea era încă mare în ciuda orei târzii.

Duminică: plecat din Neptun la 16:30; ajuns acasă la 22:00. Coşmarul a început la ieşirea din Eforie Sud şi a durat nu mai puţin de 100 de minute, până după Agigea (nu sunt 10 km!..), la intrarea pe autostradă. Ca şi cum ai fi vrut să goleşti lacul de la Vidraru printr-un furtun de grădină: debit continuu prin furtun, dar scădere insesizabilă a lacului. Am aflat că, mai târziu, coşmarul a început de la Costineşti, deci s-a putut şi mult mai rău. Pe A4 – A2, totul normal. Efect minor „de pâlnie” (10 minute) la intrarea pe tronsonul îngustat, amplificat ca de obicei de şmech