Amintim din capul locului că lustraţia se referă la excluderea din funcţii publice pe o perioadă de câţiva ani a înalţilor oficiali din perioada comunistă. Cine ar putea fi vizat în Republica Moldova?
Comuniştii, care oficial susţin ideea, au spus că toţi foştii membri ai PCUS. E o exagerare menită a speria lumea şi a atrage oprobiu public faţă de legea lustraţiei. Or, după 1991, nicăieri în Europa Centrală şi de Est unde s-au adoptat asemenea măsuri ca parte a justiţiei de tranziţie, criteriul de bază nu a fost acesta.
Altfel, în Republica Moldova ar urma să fie supuse lustraţiei peste 200.000 de persoane, cât avea Partidul Comunist al Moldovei în 1989. Absurd şi imposibil de realizat şi, mai ales, nedrept, întrucât intrarea în partid era o condiţie obligatorie pentru carieră.
Nu puteai ajunge agronom în sat, inginer, director de colhoz sau sovhoz; era practic imposibil să devii profesor la universitate sau să lucrezi în guvern, fără a fi membru PCUS. Pe de altă parte, iniţiativa PCRM e o cacealma, întrucât prima persoană care ar cădea sub incidenţa lustraţiei e chiar Vladimir Voronin.
În majoritatea statelor unde s-a adoptat şi aplicat legea lustraţiei, grupul-ţintă al celor vizaţi erau foştii informatori şi agenţi ai poliţiei politice, KGB-ul în cazul nostru. Depozitul special al SIS conţine anumite informaţii în acest sens, cel puţin aşa reiese din spusele unui fost şef al instituţiei, deputatul PCRM Artur Reşetnicov.
Dar, in extremis, Moscova are toate aceste informaţii şi, eventual, la o cerere semnată de toate partidele parlamentare - inclusiv PCRM, care e obligat să o facă dacă tot propune legea lustraţiei - ar fi şanse să le obţinem. E drept, există riscul ca ruşii să demaşte oamenii care au susţinut după 1988-1989 mişcarea de eliberare naţională, nu şi persoane din partide care exprimă opţiunea euroasiatică, prorusă. Dar ar fi