Republica Moldova merge la Olimpiada de la Londra cu Drăguşor. Dragonul dacic a fost ales în calitate de prototip pentru elaborarea mascotei oficiale a Echipei Olimpice a Republicii Moldova.
“Asemenea Dragonului dacic din antichitate, Drăguşor vrea să consolideze şi să fortifice spiritul de echipă al olimpicilor din R. Moldova, încurajându-i la performanţe înalte. Drăguşor invită, în acelaşi timp, toţi iubitorii sportului să fie alături de membrii Echipei Olimpice, demonstrându-le astfel, că se bucură de susţinerea şi adeziunea tuturor concetăţenilor – de la mic la mare, pentru noi succese olimpice!”, scri pe siteul oficial al Comitetului Naţional Olimpic al Republicii Moldova.
Dragonul dacic, ca simbol vexilologic, având multiple variante, se încadrează printre drapelele care au făcut istoria lumii timp de peste 2 500 de ani din Asia şi până în Anglia, fiind prezent şi în evul mediu (în epoca cruciadelor). Originea steagului poate fi găsită, cu certitudine, la triburile dacice (dahilor, geţilor), preluat ulterior atât de aliaţi, cât şi de inamici, suferind unele transformări la nivelul executării capului şi cromaticii elementelor sale. Dragonul dacic a fost stindardul armatei dacilor, preluat de romani cu numele de „draco” începînd cu sec. II d.C. şi era format prin îngemănarea a trei elemente: cap de lup, trup de şarpe şi aripi. S-au păstrat numeroase reprezentări ale acestuia pe Columna lui Traian si pe Arcul de Triumf al împăratului Galerius.
Capul de lup, confecţionat din metal (cupru, bronz, argint) avea gura deschisă prin care se întrevedeau dinţii şi limba. O coadă de balaur din material textil era prinsă de gîtul lupului. Capul de lup, fiind fixat pe vîrful unei hampe, lăsa aerul să treacă prin gură, producând sunete înfiorătoare în iureşul atacului. Dragonul dacic servea drept punct de reper pentru concentrarea trupelor, dar şi pentru de
