Simularea completă a unei bacterii cu transmitere sexuală a fost realizată de cercetători cu ajutorul tehnicilor 3D.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Stanford au pus la punct primul sistem care permite simularea unui organism viu. Pentru început, ei l-au testat creând modelul complet al Mycoplasma genitalium, o bacterie unicelulară care trăieşte în organele genitale umane şi în tractul respirator. Aceasta are are cel mai mic genom întâlnit până acum la organisme independente, de doar 525 de gene, spre deosebire de E. coli, bacterie care trăieşte în sistemul digestiv şi care are 4.288 de gene.

Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât „nu poţi înţelege cum funcţionează unele lucruri decât atunci când le reproduci tu însuţi", după cum spune Jayodita Sanghvi, bioinginer în cadrul Universităţii Stanford şi unul dintre autorii studiului. „Acest experiment nu se referă doar la o mai bună înţelegere a modului cum funcţionează bacteria Mycoplasma genitalium, ci la o mai bună «descifrare» a biologiei în general", a declarat Jonathan Karr, unul dintre oamenii de ştiinţă implicaţi în proiect. „Simularea celulelor permite oamenilor de ştiinţă să înţeleagă mai bine funcţia celulară şi, în cele din urmă, ne permite noi abordări pentru diagnosticul şi tratamentul bolilor", a declarat James M. Anderson, autorul principal al cercetării.

Experimente în ritm rapid

Noul sistem simulează întregul ciclu de viaţă al celulelor la nivel molecular, cartografiind interacţiunile a 28 de categorii de molecule şi procesele celulare. Specialiştii spun că proiectul reprezintă un pas uriaş spre dezvoltarea laboratoarelor computerizate în care se vor putea realiza mii de experimente într-un ritm foarte rapid. De asemenea, descoperirea ar putea duce în viitor la proiectarea unor noi tipuri de medicamente sau chiar forme de viaţă artificială.

Prima încerca