Conturile persoanelor fizice sunt blocate pentru neplata a câţiva lei, dar "afacerile" care aduc beneficii de milioane de euro angajaţilor Fiscului sunt trecute cu vederea
În dosarul senatorului de Giurgiu, Cezar Măgureanu, sunt cercetaţi doi directori ai ANAF şi 7 angajaţi ai Gărzii Financiare, care au facilitat o evaziune de peste 120 mil. euro
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), instituţia în ale cărei atribuţii intră colectarea veniturilor ce se cuvin statului - taxe, impozite, accize, plătite atât de contribuabilii persoane fizice, cât şi cele juridice - închide frecvent ochii faţă de ilegalităţile comise de proprii angajaţi, dar îi condamnă la insolvenţă sau sărăcie pe cei aflaţi într-un real impas financiar.
Acţionând cu două măsuri, una pentru oamenii cinstiţi şi alta pentru cei care fac parte din grupuri infracţionale organizate, instituţia pune popriri pe conturile persoanelor fizice care nu-şi plătesc la timp impozite de câteva zeci de lei către stat, dar facilitează săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală de sute milioane de euro de către cei aflaţi la putere.
Controale de faţadă efectuate asupra transporturilor de legume şi fructe din vămi sunt alternate cu rambursările ilegale de TVA, importuri intracomunitare de zahăr sau comercializarea fictivă a unor produse petroliere, acţiuni soldate rareori cu anchetarea celor vinovaţi - adeseori persoane cu funcţii în ANAF.
Din când în când, din sfera serviciilor secrete răzbat însă informaţii incriminatoare, cum s-a întâmplat şi în cazul senatorului Cezar Măgureanu, acuzat de procurorii de la Crimă Organizată că, în urma unor importuri intracomunitare de zahăr, a prejudiciat statul român cu 120 milioane de euro.
Cum s-a putut realiza acest lucru? Cu ajutorul nepreţuit a doi directori ANAF (Nicuşor Drăgan - director general adjunct şi Dan Stroe - director