Numărul persoanelor diagnosticate cu diabet zahar creşte de la un an la altul, avertizează specialiştii. Federaţia Internaţională a Diabetului arată, într-un raport, că în 2030 o persoană din zece ar putea suferi de această boală.

În prezent, după cum arată cifrele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la nivel mondial, 346 de milioane de persoane suferă de diabet. Datele mai arată că peste 80% din decesele provocate de această boală au loc în ţările dezvoltate, creşterea alarmantă a numărului de suferinzi având ca principală cauză îmbătrânirea urmată de obezitatate.

Cauzele acestei boli sunt elucidate doar parţial, deoarece, până în prezent, se ştie că apariţia ambelor tipuri de diabet este legată într-o oarecare măsură de factori genetici şi implicit ereditari. Pe de altă parte, factorii de mediu joacă şi ei un rol important.

Unul dintre factorii de mediu despre care se crede că determină în multe cazuri apariţia diabetului zaharat de tip 1 ar fi un virus care infectează celulele beta, producătoare de insulină, din pancreas. Această ipoteză este susţinută de dovezi clinice şi experimentale. Această infecţia virală poate induce diabet fie prin distrugerea celulelor producătoare de insulină, fie prin declanşarea unei reacţii imune.

Un alt factor care pare să predispună la diabet autoimun de tip 1 este consumul de lapte de vacă la sugarul mic. Cercetările sugerează că albumina din laptele de vacă ar duce la apariţia unor anticorpi care, prin reactivitate încrucişată, afectează în cele din urmă celulele beta pancreatice şi astfel contribuie la apariţia diabetului zaharat.

Prin frecvenţa sa, diabetul zaharat intră în categoria aşa-numitelor boli cronice ale civilizaţiei. Pe cât de simplă pare astăzi determinarea nivelului glicemiei, pe atât de dificilă este totuşi determinarea prevalenţei diabetului zaharat la o anumită populaţie. Acest