Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale a cheltuit 133,6 milioane de lei (31 mil. euro) în perioada 2009-2011 pentru dezvoltarea de bazine de înot în ţară, însă doar trei au fost inaugurate în Câmpina, Tulcea şi Titu, deşi în toţi aceşti trei ani plăţile s-au făcut, chiar şi pentru proiecte al căror stadiu de execuţie este zero în prezent. România nu a luat nicio medalie la înot în 2008, iar pentru ediţia de anul acesta sunt puţine şanse la o medalie. În 2000 au fost obţinute 4 medalii la înot.
"Numărul înotătorilor de performanţă este dependent de numărul bazinelor de înot, iar în România avem o bază materială deficitară pentru acest sport. Baza de selecţie a înotătorilor se reduce de la an la an din cauza lipsei de bazine de înot în oraşe reşedinţă de judeţ. Pentru a ajunge campion la nataţie o persoană ar trebui să înveţe să înoate de la şase ani, ca la 20 de ani să aibă performanţe", spune Matei Giurcăneanu, vicepreşedintele Federaţiei Române de Nataţie şi Pentatlon Modern.
Pentru ca România să aibă înotători de performanţă care să participe la competiţii are nevoie în primul rând de o infrastructură dezvoltată în ceea ce priveşte bazinele de înot.
Un raport de audit prezentat săptămâna trecută de noul ministru al turismului Eduard Hellvig arăta că deşi ministerul a cheltuit milioane de euro lucrările de construcţie la multe bazine de înot nici măcar nu au început.
Potrivit raportului de audit, în timpul mandatului de ministru al Elenei Udrea s-au efectuat decontări pentru contracte încheiate în 2009 pentru bazine de înot, lucrările de construcţie nici măcar nu au început.
Pentru realizarea unui bazin de înot didactic din Mediaş, cu o valoare de circa 4,9 milioane de lei, s-a plătit în avans 34% din sumă, stadiul de execuţie fiind zero. Aceeaşi situaţie este şi la bazinul de înot didactic din Timişoara, un proiect cu o va
