O analiză a situaţiei din judeţ arată că sunt localităţi unde cetăţenii s-au mobilizat şi au ieşit la vot pentru a-şi exprima opţiunea electorală în procent de peste 50%, cum sunt şi comune unde procentul de prezenţa este de sub pragul de 50% plus unu impus de Curtea Constituţională pentru validarea referendumului.

Acolo unde nu au votat peste 50% dintre cetăţeni, primarii susţin că de vină este actuala conducere guvernamentală, care nu a omologat datele recensământului din anul 2011.

Hânsă vorbeşte despre paradoxul referendumului

La Cernavodă, prezenţa la urne a fost de aproximativ 42%. Primarul oraşului, Gheorghe Hânsă, declară că procentul de prezenţă ar fi fost de fapt de 60% şi nu de 42% dacă erau luate în calcul datele recensământului din anul 2011 şi nu cele ale recensământului din 2002. „Paradoxul referendumului pentru demiterea preşedintelui este că, potrivit datelor recensământului, avem 16.129 de locuitori şi cu toate acestea au fost înscrişi în listele electorale 16.225 de alegători. Dacă se luau în calcul datele de la recensământul din 2011, prezenţa putea fi de 60% la Cernavodă", a declarat primarul Gheorghe Hânsă.

Nădrag: „De vină pentru cele întâmplate este actuala guvernare"

Hârşovenii sunt printre locuitorii judeţului care s-au mobilizat pentru referendum. Potrivit primarului Tudorel Nădrag, prezenţa la vot a fost de 56%. „Rezultatul referendumului de la Hârşova respectă voinţa electoratului din zonă şi era de aşteptat un asemenea rezultat, dat fiind sutele de persoane din oraş şi din localităţile învecinate care au manifestat interes să participe la adunarea populară din campania electorală. Rezultatul este firesc dacă luăm în calcul că la mitingul organizat la Hârşova au participat mii de oameni", a declarat primarul Tudorel Nădrag. Şeful autorităţii locale crede însă că la nivel naţional referendumul trecea de pr