Problema majoră la care trebuie căutat un răspuns acum este: în ce măsură rezultatul referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu va calma apele sau, dimpotrivă, va escalada conflictul politic, cu consecinţe grele, dacă nu distructive pentru economie şi pentru societate? De ce fiecare tabără îşi revendică victoria, deşi România, în ansamblu, a pierdut, nu doar banii pentru organizarea referendumului, ci, în primul rând, o bună parte din credibilitatea ei?
Referendumul a eşuat din cauza neîndeplinirii pragului de prezenţă la vot a 50% plus unul din numărul celor înscrişi pe listele electorale în ciuda faptului că cei peste opt milioane de oameni care s-au prezentat la urne au votat masiv pentru demiterea şefului statului (87%).
Unul dintre aspectele cele mai sensibile este că întoarcerea lui Traian Băsescu la Cotroceni ar putea pune probleme USL în perspectiva alegerilor legislative de peste trei luni. Pentru că, după alegeri, jocurile vor fi făcute din nou: preşedintele este cel care desemnează persoana care va fi propusă Parlamentului pentru a fi învestită în funcţia de premier. Iar, în timpul campaniei pentru referendum, Traian Băsescu a spus că nu-l va mai desemna pe Victor Ponta pentru această poziţie.
Pentru a fi sigură că va guverna, USL trebuie să câştige 50% din voturi - aceasta este singura prevedere a Constituţie care l-ar obliga pe şeful statului să desemneze un candidat pentru poziţia de premier dintr-o tabără anume şi nu din rândul oricărei formaţiuni politice care intră în Parlament. (Pe asta s-a bazat, în 2009, când, deşi exista o majoritate în Parlament - PSD, PNL şi UDMR - Traian Băsescu, câştigător al prezidenţialelor, l-a desemnat din nou premier pe Emil Boc după luni întregi de scandal politic şi după ce Guvernul fusese demis.)
Ziua de ieri nu a adus nicio declaraţie liniştitoare, d