Mai mult sau mai puțin obiective, hotărârile Curții Constituționale trebuiesc acceptate fie că ne plac sau nu. Cât e de simplu să trăiești cu o decizie care poate conduce la anarhism, se va vedea înainte și după 12 septembrie, însă indiferent de ce parte a baricadei s-au aflat, cei mai mulți dintre cetățenii României au sperat într-o finalitate a crizei în care ne aflăm de-o bucată de vreme.
Înțeleg și apreciez efortul CCR de a ieși din blocajul in care se află încă de miercuri, când sub presiunea “autocontestatiilor” decizia a fost amânată pentru joi si apoi pană pe data de 12 septembrie. Votul strâns de 5-4 a făcut practic imposibilă validarea sau invalidarea referendumului în condițiile în care cvorumul era de cel puțin 6-3. În cele ce urmeaza îmi propun să analizez la rece decizia Curții Constituționale nu dintr-o perspectivă partinică, ci mai degrabă izvorâtă din libertatea de a gândi, și din demnitatea de a ridica privirea chiar în condițiile în care suntem luați de proști și tratați ca atare de actuali guvernanți.
Mă limitez să identific șapte motive pentru care admiterea contestația USL în vederea actualizării listelor de alegători (“Cutia Pandorei”), este extrem de pericoloasa pentru România.
1. Actualizările nu rezolvă problema unor eventuale fraude, ci doar stabilește înlocuirea unor votanți (cei decedați) cu alții noi (cei care între timp au împlinit 18 ani). Așa cum ministrul de Interne anunța pe 29 Iulie, cu 30 minute înainte de închiderea cabinelor de vot, că numărul celor suspectați de fraudă nu este în măsură să altereze rezultatele finale, în același mod actualizările listelor de votanți nu sunt în măsură să altereze rezultatele referemdumului. Și atunci cui servește această actualizare? Vom trăi și vom vedea, însă în niciun caz românilor sau vreunei cauze nobile.
2. În situația în care referendumul va fi considerat NUL