Semnalul pe care îl transmite situaţia în care a ajuns Curtea Constituţională este cât se poate de clar: politizarea unei instituţii de asemenea anvergură riscă să aducă România în pragul unor situaţii fără ieşire, iar blocajele asociate să lovească dur în mersul economiei, cu atât mai mult cu cât derapajele se produc în contextul unei crize fără precedent în ultimele decenii. O altă explicaţie ţine de răspunsurile halucinante primite de CCR de la instituţiile statului. Consecinţele amânării nu sunt însă nici puţine la număr, nici lipsite de importanţă.
Un prim indiciu: leul a căzut în momentul anunţării deciziei CCR până la 4.63 lei/euro.
Curtea Constituţională a cerut Guvernului, invocând „datele contradictorii" pe care le-a primit, ca până pe 31 august 2012 să-i transmită „listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012". În acelaşi timp, judecătorii au respins „cu unanimitate de voturi", ca fiind „neîntemeiate", contestaţiile depuse de USL şi de preşedinţii celor două Camere, Valeriu Zgonea şi Petru Filip. Contestaţii care susţineau, printre altele, şi că numărul real al românilor cu drept de vot este mai mic decât cel din listele electorale permanente.
Cum poate fi interpretată atunci această decizie aparent contradictorie a judecătorilor, care ba resping contestaţiile legate de număr, ba cer Guvernului să vină cu listele actualizate? Un posibil răspuns îl găsim tot în decizia Curţii, în răspunsurile pe care judecătorii le-au primit de la diferite instituţii şi pe care le-au anexat deciziei lor. Mai precis, este vorba de două răspunsuri total contradictorii oferite de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
Război PSD-PNL în MAI?
Încă de miercuri seară, Ministerul Administraţiei şi Internelor, condus de Ioan Rus (PSD), a comunicat
