„(...) Punerea la dispoziţie a spaţiului s-a făcut în mod voluntar, aspect ce rezultă atât din angajamentul semnat la data de 25.06 1981, cât şi din consemnările ofiţerului de Securitate"

A candidat la funcţia de deputat în Parlamentul României însă pare că a fost cea mai proastă decizie. Vorbim despre Ştefan Papp, omul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România care a încercat, în 2008, să ocupe un loc în Camera Deputaţilor, în Colegiul 10, Constanţa. Monitorul Oficial al României arat că Ştefan Papp a fost verificat din oficiu întrucât a candidat la funcţia de deputat în Parlamentul României. Ulterior, în urma judecării dosarului, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în contradictoriu cu pârâtul Ştefan Papp, constatând calitatea de lucrător al Securităţii. Din actele oficiale reiese că Papp ar fi avut numele conspirativ „Trandafirul" şi că şi-ar şi pus casa la dispoziţia Securităţii. Împotriva decizia Curţii de Apel, Ştefan Papp a putut formula recurs în termen de 15 zile de comunicare.

Monitorul Oficial al României arată că, prin cererea înregistrată sub numărul 5439/2/2009 din data de 15 iunie 2009, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii l-a chemat în judecată pe Ştefan Papp, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se constate calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii. În fapt, CNSAS a arătat că Ştefan Papp a fost verificat din oficiu întrucât a candidat la funcţia de deputat în Parlamentul României. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii mai arată că Papp ar fi fost recrutat de către Inspectoratul Judeţean Constanţa - Compartimentul 0620, în calitate de gazdă - casă de întâlniri la data 25.06.1981, cu numele conspirativ „Trandafirul". „Existenţa calităţii de colaborator este relevată de documentele ce alcătuiesc dosarul de reţea nr