Analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra activităţii Fiscului din ultimii trei ani arată cauzele pentru care românii plasează această instituţie în topul corupţiei.
Structurile Ministerului Finanţelor Publice (MFP) sunt expuse şi vulnerabile în cea mai mare proporţie la corupţie, în comparaţie cu alte structuri ale societăţii româneşti. Concluzia figurează în studiul "privind relaţionarea dintre criminalitatea organizată şi corupţie" realizat de Ministerul Administraţiei şi Internelor, în 2011 şi a fost inclus într-un raport de audit al performanţei Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), publicat recent de către Curtea de Conturi a României (CCR).
Potrivit cercetării MAI, 92,3% din cei chestionaţi au considerat că structurile MFP, din care face parte şi ANAF, sunt în măsură mare vulnerabile la corupţie. Procentajul este superior celui înregistrat în cazul autorităţilor publice locale (82,5%), MAI (68,1%), Guvernului (55,9%) sau Ministerului Justiţiei (55,8%).
Ce face Fiscul să nu fie corupt?
În pofida existenţei unor strategii naţionale de luptă împotriva corupţiei, aprobate inclusiv prin decizii ale Guvernului (una datând din 2008), la nivelul Fiscului aceste strategii nu sunt implementate, sunt implementate defectuos sau doar de formă, arată raportul CCR. Progresele sunt mici şi privesc aspecte formale, nu esenţiale - cum ar fi modalităţile de control, relaţionarea cu cei verificaţi sau selecţia acestora. Potrivit CCR, progresele privesc"informarea şi atenţionarea cetăţenilor şi facilitarea instrumentelor pentru sesizarea faptelor de corupţie (afişe anticorupţie, formulare pentru sesizări, linia telefonică telverde, oferirea de informaţii pe pagina de internet), realizarea de tematici şi pregătiri profesionale pe teme de anticorupţie, oferirea de servicii pe cale electronică (de ex. depunerea online a declaraţiilor f
