Guvernul Ponta a pornit operaţiunea numărării românilor cu drept de vot. Cum? Într-o manieră unică şi care nu atrage vreo răspundere: un fel de minirecensământ în care se va pune baza pe „locuitorii de nădejde".
Judecătorii CCR au cerut public Guvernului Ponta să transmită „listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012". În mod convenabil, guvernanţii USL au înţeles un cu totul alt mesaj: să se apuce acum să-i numere pe românii cu drept de vot şi să modifice listele electorale până când iese cifra care trebuie? Care cifră? Evident, aceea care i-ar obliga, în viziunea USL, pe judecătorii CCR să constate validarea referendumului din 29 iulie. Trecând peste ciudăţenia „întâi votăm şi apoi numărăm până ne convine rezultatul", este deosebit de interesant, chiar amuzant pe alocuri, cum vrea Guvernul Ponta să realizeze această numărătoare a alegătorilor.
„Locuitorii de nădejde" ai şefului MAI
După ce, în videoconferinţa cu primarii şi prefecţii, le-a spus ironic acestora că, dacă nu au suficienţi oameni astfel încât să termine în timpul necesar numărarea românilor, vor fi „importaţi nemţi", ministrul Ioan Rus a venit cu precizări.
Într-un interviu acordat RFI, acesta a arătat că i se pare fezabilă realizarea minirecensământului în termenul stabilit (adică în următoarele trei săptămâni) deoarece, faţă de operaţiunea extinsă din 2011, acum nu se va verifica decât „dacă există sau nu există cetăţeanul". „O discuţie de acest fel (...) aici durează trei secunde", a precizat Rus. Cum se va desfăşura aceasta mai precis? Ne spune tot şeful Administraţiei şi Internelor: „La nivelul comunităţilor rurale, de exemplu, întrebi vecinul: «Mă, Popescu Vasile există?». «Există de-adevăratelea». Acolo, dacă merg primarul şi câţiva locuitori de nădejde ai satului, rezolvă asta în trei zile, în fiecare sat
