Ideea acestui editorial e inspirata de cativa prieteni de pe Facebook. Lichefierea statului roman a produs o stare de deruta in randul celor care inca mai cred in lege, etica si morala, in stat si institutiile lui. Unii se intreaba ce pot face, daca se mai poate repara ceva. Altii doar tin sa sublinieze ca nu consimt la aceasta dictatura a absurdului. Mai stiu ca sunteti tot mai multi cei care va ganditi, tot mai exasperati, la plecarea din tara. Cu totii ne-am cam saturat de balciul asta, am obosit, simtim cum orice impotrivire devine, parca, inutila. Stop. Gandirea resemnata nu ajuta la nimic acum. De ce este chiar periculoasa?
Sa ne intelegem: revolutia borfasilor a fost oprita temporar de toti cei care au simtit ca au obligatia, repet, obligatia si nu optiunea de a apara valori fundamentale amenintate grav de o putere politica abuziva. Cine sunt ei? Cetatenii care n-au votat, primarii care n-au furat voturi la referendum, functionarii onesti, cativa magistrati de la Curtea Constitutionala care n-au cedat presiunilor politice uriase, procurorii care nu s-au lasat intimidati, ambasadori care n-au stat cu mainile in san si au actionat, oficiali europeni care au continuat sa exercite presiuni, chiar si politicieni care au decis sa se opreasca din abuz si au demisionat pot fi trecuti pe lista.
Mai avem apoi institutii gen Parchetul General, DNA, ANI, SRI, SIE, Biroul Electoral sau Consiliul Superior al Magistraturii - or mai fi si altele - care n-au cedat. In toate cazurile vorbim insa despre oameni care si-au facut datoria. In fata lor, Ponta si Antonescu au dat temporar inapoi. Probabil este doar o pauza inainte urmatorului asalt. Veti intreba, pe buna dreptate: ce facem, noi, ceilalti? Daca nebunia nu se opreste, ce se va intampla? Cum poate merge inainte o tara unde legea, regula, institutiile sunt sfidate de la o zi la alta, batjocorite? C
