Dupa cum s-a vazut, nebunia continua.
Pronuntarea Curtii Constitutionale in chestiunea validarii sau invalidarii rezultatului referendumului se amana pana prin septembrie, daca nu cumva pana la calendele grecesti, presedintele interimar isi continua mandatul provizoriu, Guvernul vrea sa amputeze vreun milion si mai bine de romani din corpul natiunii in vederea atingerii scopului totusi meschin al intrarii in cifra cvorumului necesar demiterii, totul se petrece sub semnul provizoratului, haosului si urii.
Din pacate, insa, consecintele nu se reduc la ambitiile unor oameni politici, la victoria sau infrangerea lor in competitia politica, ci risca sa afecteze grav stabilitatea si securitatea economica si geo-politica a Romaniei, in ansamblu.
Deja efectele vizibile sunt elocvente. Romania a devenit oaia neagra a Europei, indreptatind suspiciunile si rezervele pe care partenerii nostri le-au nutrit in ceea ce ne priveste.
A ajuns din nou la mare cinste discursul anti-european, izolationist, obsesiile autarhice preluate parca din celebrele teze ale lui N.Ceausescu din perioada lui de glorie.
Ca si cum nu noi, ci altii au dorit sa ne integreze, ca si cum nu ar fi limpede ca apartenenta la acest club impune niste reguli liber asumate.
Aceasta atitudine va avea ca efect, cu siguranta, pe termen scurt sau mediu o restrangere a fluxului financiar din directia UE, o ingustare a marjei de influenta si decizie a Romaniei in organismele de conducere a Uniunii. Romania va deveni in scurt timp o tara de mana a doua sau chiar una marginala din arealul european.
Si nu este deloc sigur ca mentinerea tarii in interiorul organizatiei va fi garantata in orice conditii. Indepartarea obiectivului Schengen e un simptom.
La aceste lucruri se adauga spectrul unei secete fara precedent, caderea abrupt