Motto: „ART. 166-1 (Cod Penal) Acţiuni împotriva ordinii constituţionale

Întreprinderea oricărei acţiuni pentru schimbarea prin acţiuni ilegale şi prin violenţă a ordinii constituţionale sau a caracterului naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.”

Dincolo de avalansa de evenimente, informatii si dezinformari prezente in spatiul public romanesc in ultimele trei luni, evolutiile dramatice de ultima ora de pe scena publica romaneasca necesita o urgenta si imperativa repunere in context in ce priveste natura si caracterul violentei de stat ilegitime fata in fata cu mecanismele de autoaparare ale statului de drept. Astfel:

Diferenta dintre un stat functional si un stat esuat se face prin capacitatea de exercitiu a monopolului asupra violentei. Incalcarea acestui monopol al violentei de catre particulari conduce la dizolvarea autoritatii de stat in colectivitatea respectiva. Consecintele acestei dizolvari se traduc in societate fie prin anarhie generalizata fie prin razboi civil. Exemple la indemana sunt Somalia ori Afganistanul in prezent, ori Spania si Rusia in timpul razboaielor civile din anii 1936-1939 si respectiv 1917-1921.

Diferenta dintre un stat totalitar si un stat de drept se face din prisma temeiului ce sta la baza exercitarii monopolului asupra violentei. In vreme ce intr-un stat totalitar monopolul violentei se exercita conform vointei discretionare a puterii politice constituite in stat (vezi Partidul Comunist Roman, partidul bolsevic in Rusia), statul de drept se defineste prin exercitarea monopolului asupra violentei exclusiv pe baza respectarii unui sistem stabil si predictibil de legi adoptate in baza unor proceduri ce asigura participarea si consensul cetatenilor la elaborarea acestor legi. Statul totalitar nu recunoaste