Una din atracţiile celei de-a opta ediţii a Festivalului de Tradiţii şi Obiceiuri Româneşti de “La Alei,, a fost standul comunei gazdă Răstoliţa, proaspăt reconstruită după câştigarea primului mandat de primar a tânărului Marius Lircă. Una dintre persoanele cele mai în măsură să vorbească despre zestrea comunei la standul Răstoliţa a fost educatoarea şi totodată preoteasa Maria Lircă Moldovan care este băştinaşă, crescută şi formată la Târgu Mureş şi reîntoarsă acasă unde a muncit în slujba învăţământul mai bine de 36 de ani.

Casa din satul alegoric a fost compartimentată în trei camere, bucătăria şi camera din mijloc şi casa dinainte. Din bucătăria în care gospodinele preparau numai mâncăruri specifice româneşti, nu a lipst soba cu lemne, dulapul de veselă, oalele de ceramică, putina, merindarul ţesut la stative sau omniprezentul lighean cu apă caldă, iar pe pereţi fotografiile cu străbunii familiei, zadiile bătrâneşti, ştergarurile, leagănul şi o maşină de tors manuală cu o vechime de circa 80 de ani. În colţ tronau ţoalele arajate în colţ pe rudă iar pe masă stăteau la discreţie ţuica de cazan şi mâncarea tradiţională specifică Răstoliţei: ciorbă de fasoale boabe şi costiţă de porc. “În camera din mijloc se făcea primirea musafirilor. Camera aceasta era căptuşită cu covoare ţesute, draperii şi dantele, avea de obicei înăuntru o lampă, un cu canapei, o masă şi un dulap”, a explicat Maria Moldovan Lircă.

În cea de a treia încăpere denumită “casa dinainte” vizitatorii au putut descoperi un muzeu, iconostas şi sală de protocol. “Pentru că în casa de dinainte se desfăşurau toate ceremoniile ritual, botezul, peţitul, gătitul miresei şi ceremonialul morţii, la care comportamentul a fost întotdeauna studiat, protocolar. Aici pereţii sunt ornamentaţi cu o pereche de desagi, costume de femei de sărbătoare cu năframă cu ciucuri şi haine