Mister Barroso ţipa ca din gură de şarpe, acum o lună, că guvernul Ponta pune în pericol justiţia română şi ameninţă statul de drept încercând să ”pună presiune” pe bieţii judecători şi procurori care nu îşi mai pot face concediile prin Monaco, pentru că Ponta sau Antonescu, sau mai ştiu eu ce senator îi întreabă cum judecă.
Mister Gitenstein botoşăneanul ne învăţa transparent şi dezinteresat pe cine să alegem în locul doamnei Kovesi şi se declara mulţumit de mersul justiţiei române. Din ce ţară vine domnul Ghiţă? Etiopia, Sudan?
În Statele Unite ale SUA, sau ale UE, nici un procuror sau poliţist nu are voie să pună sub urmărire un cetăţean, să-i percheziţioneze locuinţa, să îi intercepteze convorbirile sau să îl urmărească fără ordin judecătoresc care însă va fi dat în urma unor dovezi irefutabile că persoana în cauză prezintă pericol şi se dovedeşte că desfăşoară activităţi împotriva statului sau cetăţenilor. Dacă un procuror vine în faţa judecătorului cu probe obţinute fără ordin judecătoresc, înainte ca omul să fie pus sub urmărire oficial, oricât de evidente ar fi probele, nu sunt luate în considerare şi criminalul scapă nepedepsit pentru viciu de procedură. Dar asta se întâmplă în Statele Unite ale SUA sau UE, nu în ţările din care vin domnii Barroso şi Ghiţă-nstein aşa că ei nu au de unde să ştie chestiile astea.
În România lui Băsescu procurorii mai întâi trec la interceptarea telefoanelor şi urmărirea clientului care îl supără pe domnul preşedinte, până când acesta într-o convorbire cu cineva spune ceva ce ar însemna în mintea lor că a făcut o faptă gravă sau a mărturisit că a furat pere de la vecinul de peste drum când avea 6 ani. Apoi apar prin presă stenogramele din care rezultă că persoana vizată este un mare criminal, un hoţ recidivist. În urma acestor dovezi, procuratura intră în casa şi biroul cetăţeanului, îi găseşte prin computer
