Au venit, au jucat şi au plecat. Lăsîndu-ne aşa cum eram şi cum vom fi. Dacă Dinamo a prins ceva din această meditaţie se va vedea la examenele viitoare.
Ceva mai mult de 24 de ore a stat Barcelona în România. Din care vreo două ore, cu totul, la Arena Naţională. Aşa cum au venit, aşa au şi plecat, fără zgomot, cît mai discret posibil. Prilej pentru unii să tragă concluzii. De toate felurile, în toate felurile, dar, mai ales, în stilul nostru, românesc.
Nu înţeleg la ce se aşteptau unii. Barcelona e o echipă profesionistă, nu e Harlem Globe Trotters. A venit să joace un meci de fotbal, ceea ce a şi făcut. Cei ce se prevesteau ori îşi doreau un 8-0 pentru catalani au mutat discuţia deja pe teritoriul frustrării, pedalînd pe ideea că Messi, Xavi şi ceilalţi n-au vrut să dea goluri. E limpede că Barcelona n-a forţat, însă cine a văzut partidele din “pretemporada” a sesizat poate că la fel s-a întîmplat în toate. A fost un meci de pregătire, în care s-a dorit exersarea unor anumite aspecte. Cine crede că la Barcelona e ceva lăsat la voia întîmplării se păcăleşte. Catalanii ştiau că Dinamo nu le va pune mari probleme şi se va limita, în general, la apărare. De aceea au şi acceptat acest “amical”, acum, cu doar o săptămînă înaintea debutului oficial, pentru că jucătorii lui Tito Vilanova se vor mai întîlni cu astfel de situaţii de-a lungul sezonului. Inclusiv cu gazoane în stare proastă. Ştiau şi că gazonul e prost, poate nu se aşteptau să fie chiar atît de prost, dar asta e altă discuţie. Barcelona n-a forţat, însă dacă ar fi putut să dea mai multe goluri ar fi dat. Sau crede cineva că Messi, Xavi, Alexis şi ceilalţi s-au strîns în vestiar şi au convenit: “Bă băieţi, hai să nu le dăm multe ăstora că au fost finuţi cu noi, ne-au cazat în centrul oraşului şi ne-au dat şi ceva bani”. Nici cu Raja Casablanca n-a forţat Barcelona şi s-a terminat 8-0, iar marocan
