Având în vedere diferitele aspecte de care trebuie ţinut cont, un studiu legat de evaluarea fenomenului sărăciei în România şi de felul în care s-a amplificat acesta în ultimii ani este extrem de greu de realizat. La nivel judeţean s-au încercat tot felul de studii şi rapoarte pe această temă cum e, de exemplu, Raportul cu privire la diagnoza problemelor sociale la nivelul judeţului Timiş, realizat de către Direcţia Generală de Protecţie a Copilului şi Asistenţă Socială. Combinate cu datele Ministerului Muncii, aceste studii relevă că un număr mare de timişeni se confruntă cu spectrul unei sărăcii extreme şi, măcar din acest punct de vedere, e greşită această catalogare-şablon a Timişului ca unul dintre cele mai bogate judeţe din ţară.
Trai cu 125 de lei pe lună
Conform statisticilor Ministerului Muncii, Timişul este unul dintre judeţele cu cel mai mare procentaj al persoanelor singure, raportat la totalul beneficiarilor venitului minim garantat, care reprezintă suma dată de stat pentru personalele care nu au nici un venit. „Deşi în toate regiunile persoanele singure deţin ponderea cea mai însemnată în totalul ajutoarelor plătite, această pondere variază considerabil de la o regiune la alta şi anume de la 33,3% în centrul ţării la 45,0% în vest”, spun reprezentanţii Ministerului Muncii.
Este vorba despre oameni singuri, care trăiesc cu cei 125 de lei, sumă ce reprezintă cuantumul venitului minim garantat pentru persoanele singure. Ei totalizează jumătate din cei peste 3.000 de timişeni care trăiesc cu această formă de sprijin de stat.
În zone precum Gătaia sau Tomnatic, relevă un raport al Direcţiei Generale de Protecţie a Copilului şi Asistenţă Socială Timiş, numărul persoanelor fără alte venituri, care trăiesc doar din venitul minim garantat, poate ajunge până la 15% din totalul populaţiei. Culmea e că şi această s