Scria un gânditor: când mă analizez, sunt foarte sever; când mă compar, devin îngăduitor. Dacă analizăm,la nivelul anului curent,ritmurile creşterii economice din ţara noastră – făcând deci abstracţie de poverile istorice – vom continua să găsim nenumărate motive pentru critici dintre cele mai aspre. Dacă însă le comparăm cu ritmurile din alte ţări…

Săptămâna trecută, INS a publicat cifrele PIB-ului din cel de-al doilea trimestru al acestui an. Creştere plus. După două trimestre de uşoară contracţie.

Detaliez. În cel de-al patrulea trimestru din 2011, PIB-ul în date ajustate sezonier a fost cu semnul minus: scădere de 0,2 la sută faţă de trimestrul al treilea. În trimestrul următor, primul din anul 2012, creşterea a fost tot cu semnul minus. Un minus de numai 0,1 la sută. Dar statistica nu se tocmeşte: minus 0,2 în trimestrul IV din 2011 + minus 0,1 în trimestrul I din 2012 = recesiune. În trimestrul al doilea din acest an cursul recesiunii a fost însă întrerupt. Plusul de PIB n-a fost mare: 0,5 la sută. Dacă îl analizăm. Dacă îl comparăm, a fost mare. A fost chiar foarte mare.

Creşterea noastră economică din cel de-al doilea trimestru a fost peste plusurile din SUA şi din Japonia. În perimetrul Uniunii Europene, a fost peste plusurile din Germania, din Olanda şi din Austria. Dacă avem în vedere cifrele pozitive. Pentru că multe dintre ţările europene au înregistrat creşteri negative: Belgia, Cehia, Spania, Italia, Cipru, Ungaria, Portugalia, Finlanda, Marea Britanie. Grecia nu şi-a comunicat cifrele. Iar Franţa a intrat în al treilea trimestru consecutiv de creştere zero. Vântul rece al recesiunii suflă peste Uniunea Europeană.

Merită să vedem ce stă în spatele acestei creşteri de 0,5 la sută din trimestrul al doilea. Statistica, în comunicatul de săptămâna trecută, nu ne dă informaţii. O va face abia în 6 septembrie. Punând însă cap la cap