Guvernul Ponta a răspuns luni seara solicitării Curţii Constituţionale privind transmiterea "numărului persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate până la data de 10 iulie 2012".
Potrivit premierului, au fost radiate de pe listele electorale permanente 34.654 de români, adică persoane decedate, persoane care şi-au pierdut dreptul de vot sau persoane stabilite în străinătate. Cifra este prea mică însă pentru a avea un impact asupra cvorumului necesar pentru demiterea preşedintelui Băsescu. De aceea, Guvernul Ponta a decis să trimită CCR mai mult decât i se ceruse, în speranţa ca marţi judecătorii Curţii, influenţaţi de abundenţa de informaţie primită, să coboare pragul electoral. Concret, premierul nu şi-a permis ştergerea a circa 2 milioane de români cu drept de şedere în străinătate (din cele 3 milioane din scripte, adulţi plus minori) şi a celor circa 500.000 cu acte de identitate expirate.
În mod clar, mesajul informal transmis Curţii este că ei ar trebui şterşi, altfel Ponta n-avea de ce să comunice aceste date. De amintit că liderii PSD şi preşedintele interimar Crin Antonescu au susţinut public în ultimele două săptămâni că românii aflaţi în străinătate ar trebui scoşi de pe listele electorale permanente. Va da CCR satisfacţie acestei solicitări? Chiar excluzând total influenţa politică (nota bene, judecătorii CCR sunt numiţi politic), discuţia este complicată din cauza hăţişului legislativ în care se poartă. gândul vă prezintă, în continuare, o analiză pe lege a meciului CCR-Guvern a cărui miză este întoarcerea sau nu a lui Traian Băsescu la Cotroceni.
Ce a cerut CCR Guvernului pe 14 august (ultima şedinţă a Curţii)
CCR a trimis mai multe solicitări către Guvern, care au lăsat loc la multiple interpretări. Considerăm, în mod firesc, că ultima solicitare este cea relevantă şi ea trebuie luată în considerare. Ea su
