Motto : Tribul nu poate concura vocatia civilizatoare prin lege a statului.
Evocam intr-un articol precedent faptul ca nu trebuie sa ne temem de asaltul USL impotriva statului de drept. In sedinta din 21 august, Curtea Constitutionala a spulberat fara drept de apel toate constructele logico-paralegale ale USL intr-un exercitiu de aplicare a literei si spiritului legii, inlaturand ultimele sperante a lui El Crin de a-si asigura astfel permanentizarea la Cotroceni.
Pentru cei care s-au indoit de eventuala decizie a Curtii reamintesc un fapt de la inceputul loviturii de stat, fapt estompat intre timp de zgomotul abundent (si steril) ce exista in Romania de azi: inaintea sedintei Curtii privind suspendarea presedintelui ales, un judecator al Curtii a fost amenintat cu moartea (pentru cei care au uitat, este vorba de doamna judecator Aspazia Cojocaru).
Aceasta ticalosie nemaiauzita intr-un stat european si-a produs in mod firesc efectul, insa intr-un sens contrar celui dorit: in caz ca ar mai fi existat vreo bruma de simpatie fata de o anume cauza politica dincolo de asumarea fireasca de garant al legii de catre un judecator constitutional, un asemenea act criminal are capacitatea de a mobiliza toate resursele de luciditate ale unui om supus unui astfel de tratament. Nu doamna Aspazia Cojocaru „a inclinat balanta” in decizia de azi a Curtii, asa cum cu nerusinare acuza domnul Predescu in oficiosul „gandul proletar”, ci domnul Zoltan Puskas, care, spre deosebire de sedinta din 2 august, nu a mai ezitat de teama faptului ca „intra domnul Ponta in secuime”.
Faptul ca doamna Cojocaru si domnul Puskas au trecut peste orice eventuale simpatii politice si au votat o decizie ce restabileste starea de legalitate cu privire la functia prezidentiala este un lucru ce tine de normal pentru o Curte Constitutionala ce este chemata sa decida impartial si conform legii
