Guvernul vrea să obţină între 400 şi 700 de milioane de lei în 2013 din supraimpozitarea producătorilor de gaze şi electricitate pe măsură ce se realizează liberalizarea acestor pieţe, au declarat pentru Jurnalul Naţional surse apropiate situaţiei.

„Este vizat un procent apropiat de 100% din veniturile suplimentare obţinute de operatori, din care se scad investiţiile“, au afirmat sursele. Săptămâna trecută, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Liviu Voinea, a anunţat că modul de calcul pentru taxă din venitul suplimentar este preţul nou din care se scade un preţ vechi (de referinţă) înmulţit cu volumul care se vinde şi cu un procent aflat în negociere. Taxa se va aplica la venituri şi nu la profituri pentru că „profitul poate fi ascuns“. Tot atunci, Voinea a precizat că taxa va fi legiferată în această toamnă, iar preţul de referinţă va fi un preţ istoric „pentru a nu stimula companiile să crească preţurile înaintea intrării în vigoare a acestei taxe“.

Scumpiri peste scumpiri

Cu toate acestea, preţul va fi crescut în această toamnă, cu 5% pentru populaţie şi cu 10% pentru industrie. Aceasta este una din cele patru condiţii impuse de Fondul Monetar Internaţional (FMI) la ultima misiune de evaluare. Potrivit lui Erik de Vrijer, scumpirea din septembrie vine din neaplicarea formulei cuprinsă în legislaţie în privinţa recuperării de costuri. Ciudat este că în legislaţia românească există deja un ordin comun al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Ministerului Economiei care prevedea ca preţurile pentru populaţie să fie îngheţate până în aprilie 2013. Mai mult, această „restanţă“ nu a apărut în scrisoarea de intenţie de la precedenta vizită a FMI, din luna aprilie.

Calendarul de liberalizare anunţat de ANRE nu includea vreo modificare de tarife pentru a