Cum trebuie văzută data de 23 august? Ca fostă sărbătoare naţională comunistă, ca zi care marchează un moment crucial în istoria conteporană a României sau ca Zi a comemorării victimelor fascismului şi comunismului, celebrată, anul acesta, pentru prima dată?
Am întrebat doi istorici timişoreni ce semnifică, în momentul de faţă, data de 23 august şi ce ar trebui, de fapt, să semnifice această zi? Asta în condiţiile în care anul trecut, ziua de 23 august a fost decretată ca Zi a comemorării victimelor fascismului şi comunismului.
Istoricul Vasile Dudaş, şeful Secţie Istorie din cadrul Muzeului Banatului, consideră că decizia pe care a luat-o România la 23 august 1944 a însemnat salvarea a mii de vieţi omeneşti: „Nu putem scoate din istorie această dată. Ce s-a întâmplat la 23 august 1944 a fost un act de curaj pentru că România putea deveni teatru de război. Întreaga Armată română a dat ascultare ordinului primit de la Regele Mihai I şi, astfel, soldaţii români au început lupta împotriva nemţilor”.
„E o dată importantă în istoria contemporană, un moment crucial în evoluţia celui de-al doilea Război Mondial, ziua în care România a refuzat să mai lupte alături de Germania şi a trecut de partea Aliaţilor”, spune şi lect. univ. dr. Camil Petrescu, de la Departamentul de Istorie al Universitării de Vest din Timişoara. Acesta afirmă că, dacă pentru cei trecuţi de 35 de ani are o anumită semnificaţie, celor foarte tineri nu le mai evocă acelaşi lucru: „Dacă până la Revoluţie, 23 august era cunoscută ca zi naţională a României, zi în care se organizau diferite manifestări, parade pentru slăvirea conducătorului suprem al ţării, după 1990, oamenii au pierdut informaţiile despre această zi. Cei mai mulţi tineri de astăzi nici nu mai ştiu ce s-a întâmplat atunci, aşa că pentru ei este o zi oarecare”.
Camil Petrescu consideră că dec