Un uriaş proiect de cercetare arheologică a ruinelor dacice din Munţii Orăştiei va reuni specialişti din Cluj-Napoca, Bucureşti şi Deva şi este cel mai mare program derulat vreodată în acest domeniu.

Cel mai mare proiect de cercetare a cetăţilor dacice din Munţii Orăş-tiei va fi coordonat de Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Programul se va întinde pe durata a patru ani şi este cel mai important de până acum care vizează cetăţile dacice. Practic, aria de cercetare care va fi acoperită de arheologi vizează capitalele regatelor lui Decebal şi Burebista.

Proiectul de cercetare a fost lansat în contextul în care opinia publică manifestă un interes enorm faţă de istoria dacilor, dar şi în contextul în care tot felul de pasionaţi, de la ingineri la stomatologi ori la foşti ofiţeri de Armată ori de Securitate, agită tot felul de teorii aberante, cum ar fi cea potrivit căreia dacii ar fi fost strămoşii romanilor. Cercetarea arheologică ar urma să sporească în mod considerabil cunoştinţele despre complexul cetăţilor dacice.

Unii istorici scriu că acest complex de fortificaţii, care include cetăţi precum Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Căpâlna ori Piatra Roşie, ar fi cel mai important din Europa, din afara lumii greco-romane.

Cercetarea arheologică va fi condusă de directorul Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj, dr. Carmen Ciongradi, precum şi profesorul Gelu Florea, de la Universitatea Babeş-Bolyai. „În cadrul acestui program, care a fost iniţiat şi este finanţat de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, muzeului nostru îi revine rolul de instituţie organizatoare, parteneri fiindu-ne Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva şi Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Nap