In apropiere de Aix en Provence, tocmai a fost descoperit 70% din scheletul unui dinozaur. Cel puțin jurnalele televizate din Elveția romandă și Franța au reținut și prezentat această știre în seara zilei de 25 august 2012. “Proaspătul” dinozaur a fost deja măsurat – are 12 metri – și botezat – Atsinganosaurus velauciensis, ori, in limbaj comun, “dinozaurul țigan”. A primit acest nume pentru că, spun cei care i l-au ales, dinozaurul în chestiune ar avea legături de rudenie cu niște dinozauri descoperiți în România.
Pe când românii nu mai înceteaza a-și ascuți săbiile, indiferent de ce parte a baricadei s-ar afla, etichetele cu care sunt calificați din afară continuă imperturbabil să dezvolte noi forme. România este țara țiganilor, iar dinozaurul francez, pentru că are veri prin acea parte a Europei de unde cred ei că ar proveni cei pe care ei îi numesc țigani, iar noi rromi, devine iată un “dinozaur țigan”.
Am vorbit de multe ori despre nevoia de consens și coeziune socială. Voi continua să o fac ori de cate ori voi avea ocazia pentru că este ceea ce mi se pare a fi esențial pentru societatea românească de astăzi. Numai dacă ne unim in jurul unor valori comune putem lupta impreună contra unor asemenea reprezentări injuste. Aceste reprezentări, sa fim ințelesi, sunt mult mai vechi și, o vedem incă o data acum, foarte bine inrădăcinate în mentalitatea colectivă a unora dintre colegii noștri de Uniune. Justificarea neinspirată a numelui acestui dinozaur mi se pare cu atât mai de condamnat cu cât ea vine din partea unor cercetători, nu a vreunui înfocat suporter de fotbal, cum a fost cazul in alte situații. Ea arata cât de profund este stereotipul acesta discriminant la adresa României.
Revenind acum la bâlciul acesta estival in care România trăieste de câteva luni, nu pot să nu mă întreb: noi, românii, de partea cui suntem? Mi se pare că prin tot com