Cu doi ani în urmă, Curtea Constituţională nu era, în viziunea preşedintelui României, nimic altceva decât "pavăză pentru infractori". Fără nuanţe, fără excepţii, şi - mai ales -fără dovezi şi urmări juridice! Săptămâna trecută, susţinătorii aceluiaşi Traian Băsescu i-au decretat pe şase membri ai Curţii ca fiind nici mai mult, nici mai puţin decât "eroi"!

Dar s-a schimbat cumva componenţa Curţii în ultimii doi ani? Nici pomeneală! Toţi membrii, inclusiv cei şase protectori de infractori covertiţi la "eroism", sunt aceiaşi din 2010. Nou e doar că hotărârea de invalidare a Referendumului, luată cu votul decisiv al celor şase, l-a salvat pe Băsescu de la demitere. Atât.

Înaintea şedinţei CCR, l-am auzit pe preşedintele Curţii spunând cu privire la cvorumul fixat în timpul jocului (după votul de suspendare din Parlament) că praguri electorale ca în România există în 14 ţări UE, nominalizând între altele Germania şi Olanda. În realitate, în Germania există un cvorum de participare de 25% (nu de 50%, cum s-a pus la noi) şi unul de aprobare de 40%, iar în Olanda nu există deloc. Cum să-l cataloghezi, în aceste condiţii, pe fostul senator PDL cocoţat preşedinte de Curtea Constituţională fără ca în viaţa lui să fi fost judecător măcar o singură zi decât mincinos şi partizan politic?

După Referendum, batalioane de procurori s-au năpustit în satele ţării pentru a interoga oamenii dacă şi cum au votat, punându-i să jure pe Biblii, ca nişte inchizitori medievali. Ce deosebire o fi între ei şi asesorii populari din zorii comunismului, nu m-am prins. Dar să ne mai mirăm acum că în 2009, când coloane întregi de autocare duceau mineri la vot cu steaguri portocalii, nu s-a "autosesizat" nici unul?

Tot după Referendum am asistat la jalnica prestaţie a conducerii Consiliului Suprem al Magistraturii, al cărui plen a fost boicotat pentru ca nu cumva să ia act de