În ciuda atotputerniciei de care s-a bucurat, a unei interminabile liste de titluri ştiinţifice cu care s-a împăunat şi a protecţiei primite vreme îndelungată din partea unor politicieni şi magistraţi, fostul rector Teodor Maghiar are toate şansele să devină primul mare ştab local trimis la puşcărie.

Cea mai înaltă instanţă de judecată va pronunţa pe 11 septembrie verdictul final în procesul pe care DNA i l-a intentat în 2008, sub acuza că a păgubit statul cu peste 882 miliarde lei vechi prin falsificarea cifrei de şcolarizare a Universităţii, astfel încât instituţia să primească alocaţii mai mari decât cele cuvenite. În 2010, Maghiar a încasat de la Tribunalul Bucureşti o primă condamnare, de 8 ani închisoare, plus sechestrarea uriaşei averi în vederea recuperării prejudiciului. Anul trecut, apărat de unul dintre cei mai scumpi avocaţi, fostul rector n-a putut obţine de la Curtea de Apel Bucureşti decât o reducere cu 3 ani a pedepsei şi "eliberarea" bunurilor blocate.

BIHOREANUL, prima publicaţie şi totodată cea mai consecventă în dezvăluirea abuzurilor clanului Maghiar, vă prezintă în exclusivitate conţinutul celor 81 de volume ale dosarului în baza căruia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va pronunţa sentinţa definitivă în cazul fostului rector.

Între cele peste 12.000 de pagini se află şi mărturii ce descriu cum a încercat Maghiar să scape de răspundere, ba aruncând vina asupra fostei sale secretare şefe, Maria Durgău, ba spunând că ar fi fost ajutat de fostul prorector Cornel Antal, dar şi felul cum acesta din urmă s-a dezis de protectorul său, la fel cum au procedat, de altfel, un alt fost prorector, Ioan Mang, şi fostul director general administrativ al Universităţii, Viorel Ghergheleş. Nu în ultimul rând, mărturiile trădează şi faptul că, după descoperirea întregii afaceri, Maghiar a încercat să forţeze o secretară să falsifice raportar