Sfecla rosie, cunoscuta ca aliment si medicament din timpuri stravechi, are in compozitia sa multe substante nutritive, benefice pentru sanatate, printre acestea numarandu-se vitamina A, vitaminele B1, B2, B6, vitamina C, sodiu, calciu, sulf, cupru, fier, iod, zahar natural, potasiu, bioflavonoide si antioxidanti.
In scop terapeutic, de la sfecla rosie se folosesc atat frunzele, cat si radacina. Frunzele de sfecla rosie sunt folosite pentru tratarea ranilor si a plagilor, dar, in diferite zone ale tarii, frunzele sunt folosite la prepararea ciorbei, mai ales primavara, cand sunt fragede.
Asimilarea fierului din compozitia sfeclei rosii este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei. In radacina se afla cupru, a carui lipsa din organism provoaca incaruntirea precoce a parului, dereglari in activitatea pancreasului, ingreuneaza procesul de consolidare a fracturilor.
Zincul, de asemenea prezent in compozitia sfeclei rosii, ajuta ca organele de reproducere sa functioneze normal si previne aparitia cosurilor si a furunculozei, caderea parului si asigura sanatatea unghiilor. Lipsa zincului din organism afecteaza, mai ales, vederea.
Manganul apara ficatul de distrofie adipoasa, scade nivelul de zahar in sange, elimina surplusul de apa din organism si ajuta in lupta cu scleroza, iar iodul favorizeaza metabolismul si incetineste procesul de imbatranire. Celuloza din sfecla ajuta la eliminarea toxinelor din organism, imbunatateste digestia si trateaza obezitatea.
Pe langa multimea de nutrienti atat de necesari pentru sanatatea intregului organism, sfecla rosie mai contine si un antioxidant extrem de puternic, resveratrolul, de patru-cinci ori mai puternic decat betacarotenul, de 50 de ori mai puternic decat vitamina E si de 20 de ori mai puternic decat vitamina C.
Resveratrolul este o sub