Pana la alegerile parlamentare au ramas doar trei luni. Pana la inceperea campaniei electorale doar doua. Sa nu ne amagim cu speranta ca, in acest timp, mai e posibila o schimbare a legislatiei electorale.
Dar si sa nu fi existat acest impediment, cand sa mai apuci sa votezi o noua lege, cand sa decupezi colegiile, cand sa desemnezi candidatii pentru aceste colegii?
Cel mai probabil vom ramane cu uninominalul mutant, aberant, din 2008. Vom avea din nou un domn Ghise care sa intre in Parlament de pe locul al treilea, adica respins de majoritatea alegatorilor din colegiul sau, pentru a deveni apoi apostolul majoritatii si propovaduitorul reprezentativitatii.
Va ramane din nou acasa un Ionut Popescu, iesit pe locul intai, si in locul lui va merge din nou in Parlament un Crin Antonescu de pe locul al doilea. Este foarte posibil ca, din nou, partidul cu cele mai multe voturi sa nu aiba si cele mai multe mandate.
Pentru supravietuirea acestui sistem idiot, unic in lume, este vinovata intreaga clasa politica, desi cu foarte mici exceptii toate partidele s-au jurat in 2009 ca-l vor schimba imedia ce vor avea ocazia. Da, dar numai cu ceva 100% avantajos. Si cum acest argument, hotarator dincolo de principii, fie nu a avut acelasi continut pentru toate partidele aflate la un moment dat la putere, fie si-a schimbat continutul chiar pentru acelasi partid, sistemul a supravietuit.
Dupa cum i-a batut vantul in panzele procentelor, PDL a schimbat sistemele de vot preferate cum si-a schimbat si orientarea politica. Mai intai a fost adeptul votului uninominal intr-unul sau doua tururi de scrutin. Asta pe vremea cand, avand cote inalte de popularitate, voia sa-si asigure o victorie la scor. Dar acest sistem nu le-a convenit si maghiarilor. Si atunci problema s-a blocat.
Dupa ce a intrat in cadere, PDL a lasat-o ma
