Ministerul Finanţelor dă semne că cedează la presiunile băncilor şi îşi adaptează politica de asigurare a lichidităţilor: acceptă creşteri uşoare ale dobânzilor şi emite mai mult titluri pe termen scurt. În ultimele luni Trezoreria statului încercase să reziste folosind rezerva de valută acumulată din emisiunile de obligaţiuni de pe piaţa externă, însă FMI a avertizat în legătură cu scăderea acesteia sub nivelul convenit care ar trebui să permită acoperirea a circa patru luni de plăţi scadente.

Banca Naţională a avut obiective mai importante decât sprijinirea finanţării statului şi a înăsprit controlul lichidităţilor de pe piaţa monetară, provocând creşteri şi oscilaţii bruşte ale dobânzilor ROBOR cu impact implicit asupra costurilor de finanţare suportate de stat. Salvarea pentru Ministerul Finanţelor stă într-un nou împrumut de pe piaţa externă, care ar urma să fie atras până la sfârşitul lunii octombrie şi care ar reduce dependenţa de banii băncilor locale. Emisiunea de obligaţiuni externe ar trebui să aibă loc înainte ca noua campanie electorală să provoace bruiaje care să-i descurajeze pe investitorii străini.

Ministerul Finanţelor dă semne că cedează la presiunile băncilor şi îşi adaptează politica de asigurare a lichidităţilor: acceptă creşteri uşoare ale dobânzilor şi emite mai mult titluri pe termen scurt. În ultimele luni Trezoreria statului încercase să reziste folosind rezerva de valută acumulată din emisiunile de obligaţiuni de pe piaţa externă, însă FMI a avertizat în legătură cu scăderea acesteia sub nivelul convenit care ar trebui să permită acoperirea a circa patru luni de plăţi scadente.

Banca Naţională a avut obiective mai importante decât sprijinirea finanţării statului şi a înăsprit controlul lichidităţilor de pe piaţa monetară, provocând creşteri şi oscilaţii bruşte ale dobânzilor ROBOR cu impact implicit asupra costurilor de