- Cultural - nr. 173 / 6 Septembrie, 2012 Despre Livada de visini se pronunta si Victor Parhon, care analizeaza montarea lui Harag intr-o cronica ampla, publicata in revista "Teatrul”, din care retinem: "Spectacolul are o valoare antologica pentru istoria montarilor cehoviene de la noi si de aiurea, situandu-se totodata la cea mai inalta cota valorica a gandirii teatrale romanesti postbelice, acolo unde Harag va continua sa se intalneasca cu Liviu Ciulei si cu Lucian Pintilie. […] Livada de visini e insula unui Prospero care s-a chemat si se va chema Gheorghe Harag”. Tot in revista "Teatrul”, Natalia Stancu evidentiaza mai ales originalitatea gandirii teatrale a lui Harag, scriind: "Sub semnul dominantelor metaforice ale «cautarii timpului pierdut», iluziei si iluzionarii, melancoliei starilor de alienare, Livada de visini, fara a inceta sa fie o piesa cu evidente aspecte morale si sociale, capata o profunda dimensiune existentiala. Fara a anula dimensiunea satirica specifica lui Cehov, fara a absolvi personajele de «vina», spectacolul dezvolta ideea de farsa a vietii insesi, care cheama, atrage si nu implineste, limiteaza, distruge. Protagoni sti ai unei «farse tragice», eroii cehovieni devin tragici din punct de vedere ontologic si comici sau grotesti doar prin imposibilitatea de a-si depasi propriile limite ori contradictii, precum si de a rezolva dileme care sunt irezolvabile in conditiile lumii lor. […] Spectacolul lui Gheorghe Harag propune nu o viziune amar-polemica, ci una lucida, inteleapta si deci senina, o descifrare a sensurilor Livezii de visini neatinsa pana acum, situand-o la nivelul unei meditatii ontologice”. In "Vatra” mediteaza pe larg asupra spectacolului Ion Calion, care scrie printre altele: "Marile spectacole cehoviene din epoca poststanislavskiana sunt acelea care au intuit dincolo de, sau, mai exact, odata cu derizoriul «caraghiosilor», si m