Jean-Marc Ayrault a invocat necesitatea „demonstrării hotărârii guvernului de a nu lăsa lucrurile să o ia razna" în acest oraş, dar aleşii locali doresc măsuri concrete, iar un deputat a cerut prezenţa armatei în oraşul care a fost preluat de crima organizată. Marsilia a devenit în timp un oraş în afara legii, unde mafiile şi caizii drogurilor domină nestingheriţi teritoriile pe care le revendică cu arme de război. Miniştrii de Interne, de dreapta ca şi de stânga, au vizitat de multe ori Marsilia în ultimii trei ani, pe fonsul exploziei criminalităţii dar răspunsul legii nu s-a făcut simţit. Sindicatul Poliţiei Unite SGP insistă pe faptul că „reglările de conturi sunt esenţial legate de războiul bandelor care îşi dispută leadershipul pieţei. Putem măsura eroarea de a fi lăsat cartiere întregi, astăzi devenite ostaticele criminalităţii". Cucerirea cartierelor dominate de bandele criminale este o obsesie a forţelor de poliţie de peste zece ani, dar într-un oraş în care tradiţia violenţei este veche ca şi banditismul şi unde legea este cea a tăcerii, anchetatorii s-au lovit doar de obstacole. În anii 70, Marsilia era centrul French Connection, a cunoscut crimele de la Auriol, uciderea judecătorului Michel, războiul dintre clanurile Zampa şi Vanverberghe, alias Francis Belgianul. Atunci, caizii drogurilor erau „judecători de pace" în cartiere. De atunci, bandiţii s-au schimbat, victimele reglărilor de conturi au 26, 19 sau 17 ani. Provenită adesea din imigraţie, noua delincvenţă vrea totul şi imediat.

Este pentru prima oară când guvernul se preocupă de soarta Marsiliei. Este pentru prima oară când un oraş a ajuns în această stare. Este vorba de un oraş despre care un fost deputat declară că „se bazează pe un sistem politico-mafiot care cangrenează tot. Este anarhie republicană şi statul este prea slab pentru a face altceva decât efectele unei partide (de joc)".