Banksy şi-atât. Nu ştii dacă e nume sau prenume. Sunt cele şase litere care sigilează personalitatea unui artist necunoscut, dar cu un impact fabulos. Gloriosul individ care-şi ascunde identitatea sub numele Banksy s-ar fi născut în 1974, la Bristol, în Marea Britanie.

E parcă, o povestire cu un personaj eroic care face şi desface stând cu masca anonimatului pe faţă: un Zorro al penelului (deşi s-ar găsi mulţi care să considere că e de fapt un Zero), sau un V (de la Vendetta). Un agitator social care a făcut graffiti, dar şi filme, dar şi alte zeci de infracţiuni urbane. Nimeni nu i-a desluşit chipul, cu excepţia câtorva camere de securitate, iar pe seama imaginilor furnizate de acestea s-au făcut tot soiul de speculaţii. Deşi pe firul bănuit al biografiei lui se brodează intens, nimeni nu bagă mâna în foc pentru vreun detaliu cu greutate, iar informaţiile existente conţin întotdeauna o formulare care uzează de modul condiţional: Banksy s-ar numi Robert Banks sau Robin Gunningham, ar fi făcut parte din grupul de grafferi Bristol's DryBreadZ Crew (DBY), ar fi fost influenţat artistic de scena underground bristoleză etc.

Misteriosul personaj este cel mai important exponent actual a ceea se cheamă street art, o mişcare născută pe străzile New York-ului, la începutul anilor '70 şi devenită, după doar o decadă, un fenomen planetar, graţie pe-atunci tânărului şi inclasabilului Michel Basquiat, care, sub pseudonimul SAMO (de la Same Old Shit) a umplut cu tag-urile sale străzile din Big Apple. Numeroşi artişti urmează spiritul graff-urilor americane, creând, la Londra, Tokio, Berlin sau Bucureşti - aici, desigur, după '89 - imagini vesele, impertinente, interogative, baroce, şocante, sexy sau groteşti, gâlgâind de umor, pe care le lasă - precum melcul dâra argintie - pe ziduri, garduri, ferestre, maşini, pe scurt pe toate acele bunuri mobile şi imobile, public