Jose Manuel Barroso si Viviane Reding s-au laudat amandoi cu actiunile "determinate" si in forta pe care le-au intreprins in Romania, in scopul reinstaurarii statului de drept.
Ca si cum nimic nu ar fi existat mai fara dubiu si mai real pe lumea asta decat lovitura de stat data de USL si cei 7,4 milioane de votanti impotriva lui Traian Basescu si institutiilor de un inalt profesionalism. E usor de intuit graba si energia cu care cei doi oficiali ai UE au sarit sa ingroase rolul actiunilor lor.
Nu exista nimic mai stresant si urgent in Europa de astazi decat nevoia Uniunii Europene de a se credibiliza, de a-si afirma forta si succesul modelelor institutionale, eficienta mecanismelor pe care, la o adica, la o nevoie, are posibilitatea sa le scoata din dotare si sa faca "ordine" si pace pe pamant, sa redea sensul democratiei si sa aduca o lumea mai buna.
Asta e imaginea de forta pe care principalele institutii ale UE, inima acestui concept inca la inceputul vietii, au tot interesul sa o prezinte publicului.
Daca Viviane Reding se lauda aproape cu interventia concertata a mai tuturor institutiilor asupra Guvernului Ponta, unele dintre ele tradand o complicitate bizara si nesanatoasa niciunei democratii in sine - respectiv actiunea FMI asupra Guvernului, Manuel Barroso pune accentul si el pe latura unei Europe "mai bune", adica una care sa se poata supune mai bine centrului de comanda de la Bruxelles.
"Mentinem o supraveghere atenta (a situatiei din Romania) dupa lupta politica teribila din iulie si august. Am putut cere oprirea unui fel de puci parlamentar. Am putut evita raul cel mai mare gratie actiunilor determinate a numerosi actori, intre care Comisia Europeana, Parlamentul European, state europene, dar si FMI", spune vicepresedintele Comisiei Europene si comisar UE al Justitiei, Viviane Reding, fara sa sim
