Grecia este profund marcată de corupţie, dar un studiu arată că băncile, politicienii şi lucrătorii profesionişti sunt în mare parte de vină, scrie cotidianul britanic The Guardian, citat de Agerpres.

Există un motiv bun pentru ca Grecia să rămână în zona euro: să combată corupţia. Chiar dacă Grecia şi premierul său Antonis Samaras ar putea depăşi pierderea imensă de mândrie şi obţine unele dintre beneficiile economice ale renunţării la moneda unică, ar rămâne cu o economie coruptă.

Unii economişti au tendinţa de a ignora această problemă atunci când evaluează argumentele pro şi contra apartenenţei la euro. Ei au ajuns la părerea colectivă că a părăsi zona euro este cea mai bună opţiune, dacă nu singura, pentru Atena. Argumentul central este că o drahmă independentă va fi imediat devalorizată, făcând exporturile greceşti mai competitive şi dintr-o lovitură pierzând multe, dacă nu toate, datoriile ţării.

Există, de asemenea, o dimensiune politică în centrul atenţiei în acest moment, în urma propunerii de uniune mai strânsă şi control de la Bruxelles iar în cazul Greciei, din partea FMI.

Economiştii ignoră însă provocările cu care se confruntă o naţiune în care foarte puţini îşi plătesc impozitele, în care locurile de muncă din sectorul public sunt asigurate prin legături de familie şi în care contractele de muncă, publice sau private, sunt rareori semnate fără să existe cineva aflat într-o poziţie de putere care să nu ceară mită.

Băncile, în centrul problemei

Băncile greceşti sunt în centrul problemei, la fel ca în Italia şi Spania, unde bancherii perpetuează cele mai rele practici corupte, potrivit ziarului britanic.

Martin Sandbu, editorul departamentului de macroeconomie de la Financial Times, i-a mustrat recent pe sud-europeni pentru că nu profită de şansa de a adera la o uni