Pentru a doua săptămână la rând Banca Naţională a acoperit integral solicitările de lichiditate avansate de bănci la licitaţia repo, injectând peste 12,5 mld. lei la dobânda de politică monetară de 5,25%, iar Ministerul Finanţelor a absorbit 1,5 mld. lei prin titluri de stat pe opt luni, dublu faţă de suma programată şi la un randament mediu de sub 6% pe an.

În urmă cu o săptămână Finanţele acceptaseră un randament de 6,11% pentru aceeaşi scadenţă ca un semnal de receptivitate faţă de percepţiile pieţei asupra preţului împrumuturilor pentru stat.

Odată ce presiunile asupra cursului leu/euro s-au temperat, Banca Naţională nu a mai fost nevoită să folosească pârghia lichidităţilor în lei pentru a ajuta moneda naţională şi a readus volumul injecţiilor realizate prin operaţiuni repo la nivelurile de până la începutul lunii august, când cursul creştea de la o zi la alta.

Injecţiile puternice de lichiditate realizate de BNR au fost o premisă importantă şi pentru conturarea trendului de scădere rapidă a randamentelor la titlurile de stat şi în prima parte a anului. De data aceasta, Ministerul Finanţelor şi-a consolidat dintr-o dată poziţia în faţa băncilor locale şi ca urmare a atragerii împrumutului de 750 mil. euro de pe piaţa externă. De asemenea, oficialii din Finanţe se aşteaptă la o revenire a interesului investitorilor străini pentru titlurile româneşti în lei, eurobondurile scadente în 2018 înregistrând deja o cerere consistentă pe piaţa secundară.

Banii strânşi din emisiunea de eurobonduri reprezintă doar o sursă de refacere temporară a rezervei de valută a Ministerului Finanţelor şi implicit a rezervei valutare de la Banca Naţională, având în vedere că în noiembrie ajung la scadenţă bonduri în euro de 794 mil. euro plasate în anul 2009 pe piaţa internă în contextul negocierilor purtate la acel moment cu băncile străine pentru menţinerea ex