UE se teme de cei peste un milion de imigranţi care trăiesc deja printre greci şi ar putea ajunge în nordul continentului prin România şi Bulgaria. Analiza CRPE relevă totodată faptul că, financiar, Bulgaria nu îşi permite decuplarea de România.

Bulgaria nu poate fi decuplată de România în procesul de integrare în spaţiul Schengen deoarece o asemenea decizie ar avea nevoie de aprobarea Bucureştiului, ar presupune costuri financiare prea mari pentru Sofia şi ar amâna, în realitate, demersul cu încă şi mai mulţi ani, susţine un raport al Centrului Român de Politici Europene (CRPE). Ideea separării celor două ţări a fost lansată la începutul lunii de comisarul european pe Justiţie, Viviene Reading, şi a fost sugerată chiar de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso.

„Bulgaria poate fi decuplată de România doar pe termen lung şi în situaţii cu totul şi cu totul excepţionale. Dar acest lucru este aproape imposibil. (...) Concluziile Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 9 iunie 2011 privind finalizarea procesului de evaluare tehnică subliniază că cele două state trebuie să adere împreună, condiţionându-le pe unul de altul. Cu alte cuvinte, dacă Bulgaria se integrează cu graniţele aeriene, şi României trebuie să i se întâmple acelaşi lucru. (...) Mai mult, este puţin probabil ca România să accepte în Consiliul JAI (unde este nevoie de unanimitate) decuplarea Bulgariei", scrie Ciprian Ciucu, autorul raportului.

Iar dacă Sofia ar dori să deschidă şi graniţele terestre fără România, lucrurile ar fi şi mai complicate. „În cel mai optimist scenariu, pentru Bulgaria o astfel de decuplare ar presupune investiţii pentru securizarea graniţei cu România şi parcurgerea unui proces de evaluare din partea experţilor Sch-Eval.

Securizarea graniţelor cu România ar costa cel puţin 100 de milioane de Euro pentru cele trei tipuri