Astazi, daca nu stii engleza, nu faci fata din lumea selecta. Fara engleza, nu te poti plimba prin lumea larga, nu te poti angaja in serviciile de relatii cu publicul, esti privit stramb cand iti prezinti CV-ul si n-ai acces in lumea diplomatica.

Cu toate acestea, cunoscatorii de limba engleza de astazi stiu despre Shakespeare mai putin decat stiau altadata cunoscatorii de franceza despre Moliere sau Volaire si cunoscatorii de Germana despre Goethe.

Poate cauza trebuie cautata in faptul ca limba engleza a devenit limba diplomatica de putina vreme. Cam de la razboi incoace. Pana atunci, putina lume punea pret pe engleza. Era la moda franceza.

Antichitatea timpurie

Poate pentru unii pare neasteptat, dar, chiar si in antichitatea timpurie, exista o limba diplomatica: cea babiloniana. Mai exact, limbile babiloniene, pentru ca in imperiul babilonian se vorbeau mai multe limbi, toate folosind aceeasi scriere: cea cuneiforma.

In cancelariile egiptene se scria cu hieroglife, dar scrierile destinate omologilor faraonului din alte tari erau totdeauna redactate in babiloniana.

Existenta limbilor diplomatice a fost cheia cu care s-au decriptat celebre scrieri antice: limba egipteana scrisa cu hieroglife si cea hitita, de asemenea cu o scriere proprie. Metoda de descifrare a pornit de la texte bilingve, scrise atat in limba necunoscuta, cat si in cea diplomatica. Comparatia a permis identificarea textului exact.

Antichitatea tarzie

Limba greaca devenita curand limba de comunicare a tuturor navigatorilor si negustorilor din bazinul mediteranian, unde grecii faceau pe stapanii.

Fara limba greaca, nu puteai nici sa cumperi, nici sa vinzi si chiar nici sa navighezi, dat fiind ca marinarii, de orice natie ar fi, vorbeau greceste daca doreau sa fie angajati. Altfel, ca sa zic asa,