Ar fi timpul ca alegerile din 9 decembrie 2012 sa produca, in sfarsit, un guvern legitim care sa distruga "traditia" ipocritelor vaicareli mioritice, specifica tuturor guvernelor Romaniei din 1989 incoace, si sa abandoneze stilul orientalizant al plangerii de mila. Un guvern adevarat face rost de bani pentru a guverna, nu se lamenteaza patetic la televiziuni ca "nu are buget".
2012: Ghidul alegatorului furios - Partea I: Banii vorbesc
Un mare mit al politicii romanesti din ultimele doua decenii este ca "Statul nu are bani". Este un mit pentru ca are un sambure de adevar: bugetul de Stat nu are bani, dar multi indivizi, care sunt cetateni ai Statului roman, au bani, chiar foarte multi. Unii le-au pierdut socoteala ("fara numar!", ar zice manelistii) si nici macar nu se sfiesc sa afiseze asta in public.
Un guvern care se plange ca "nu are bani" ar trebui demis pe loc, la fel ca un guvern care afirma ca "nu are baza legislativa necesara" pentru a lucra. Orice guvern are in spate o majoritate parlamentara, care l-a investit si cu care comunica si coopereaza permanent. NU este treaba cetatenilor sa asigure aceasta comunicare si cooperare, ci a celor care au castigat alegerile si au format majoritatea.
In Romania, de 23 de ani, lucrurile se petrec altfel: un partid sau o coalitie castiga alegerile prin promisiuni bombastice si imprecise, apoi, odata instalati in functii, castigatorii scrutinului incep sa intoxice electoratul cu "explicatii" televizate stupide privind "motivele" pentru care nu pot face nimic.
Un astfel de "stil" de a face politica, dincolo de faptul ca echivaleaza cu recunoasterea publica din partea guvernantilor ca sunt incompetenti si impotenti, poate induce si o concluzie periculoasa in opinia publica: ca Parlamentul este terenul de joaca al oligarhiei, unde diferiti indivizi "de incredere" sunt
