Preşedinţia cipriotă a Uniunii Europene a anunţat ieri că reuniunea Consiliului JAI de pe 19-20 septembrie, la care urma să fie dezbătută aderarea României şi Bulgariei la Schengen a fost anulată, decizie calificată de şeful departamentului Schengen din Ministerul de Interne, Marian Tutilescu, drept o premieră în ultimii trei ani.

Stadiul procesului de aderare este mai dramatic decât lasă să se întrevadă comunicatele preşedinţiei cipriote şi Ministerului român de Externe, care s-au mulţumit să consemneze lipsa de substanţă a agendei şi reportarea subiectelor pentru Consiliul JAI de pe 25-26 octombrie, sugerând că n-ar fi vorba decât despre o amânare tehnică. În realitate, este vorba despre recunoaşterea oficială la nivelul UE a reacţiei Comisiei Europene la criza politică din România şi a consecinţelor dezastruoase ale acesteia asupra aderării României la spaţiul Schengen, pe care Guvernul Ponta şi ministerele de Externe şi al Afacerilor Europene încearcă să le escamoteze.

Schengen, ancorat ferm în MCV

Anularea Consiliului JAI este consecinţa directă a legăturii oficiale impuse de Comisia Europeană între combaterea corupţiei şi reforma Justiţiei cuprinse în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi aderarea la Schengen a României. Această legătură nu a existat înainte de 3 iulie 2012 şi a fost introdusă în mod oficial în raportul CE publicat pe 18 iulie. Tutilescu a confirmat pentru România liberă că la Consiliul JAI din luna martie era cvasioficial că în această toamnă România şi Bulgaria urmau să fie admise parţial cu frontierele aeriene şi maritime. „Ca urmare a crizei politice din vară (în raport) a apărut un capitol nou intitulat «Respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar», care conţine zece recomandări a căror respectare vor face obiectul raportului intermediar din luna decembrie. Germania şi Olanda au