Verdictul „sănătos mintal” confirmă efectiv idealurile radicale ale lui Breivik. Oricât de violentă sau contraintuitivă, lucrarea sa este expresia coerentă a unor sentimente duse la extrem pe care un segment crescând de populaţie le împărtăşeşte într-o oarecare măsură, dat fiind mai ales fundalul accentuat de criză economică, consideră observatori şi jurnalişti din Marea Britanie şi Norgevia.

Pe fundalul unui proces desfăşurat pe parcursul mai multor saptămâni, în care mărturiile supravieţuitorilor şi dramele familiior îndoliate s-au ciocnit de două diagnosticuri psihiatrice cu rezultate pur şi simplu antagonice, comunitatea internaţională are încă timp să mediteze la îmbunătăţirea relaţiilor de coeziune dintre populaţia autohtonă şi minorităţile etnice pe care le găzduiesc în limitele aceloraşi graniţe. În circumstanţele actuale este greu de negat faptul că atât în Europa cât şi în Statele Unite, trebuie să se manifeste mai multă prudenţă în folosirea cuvântului „terorist”. Asta pentru că în principiu, după evenimentele de la 11 septembrie, SUA au promovat un discurs anti-jihadist foarte pronunţat, care a sfârşit prin a fi echivalat cu unul preponderent anti-islamic. Doar că de această dată, neplăcuta surpriză care a venit din partea unui tânăr alb, bine educat, a somat întreaga lume la o abordare mai atentă a problemelor pe care le ridică terorismul în general, şi cu precădere cel de extremă dreaptă.

Miza declarării sănătăţii mintale

În 24 septembrie, ziua citirii sentiinţei, Breivik sfidează pentru ultima oară Curtea Judecătorească. Într-o intervenţie de autoapărare difuzată de BBC, acesta declară că nu îi recunoaşte autoritatea, acuzând judecătorii de violarea imparţialităţii procedurale şi de faptul că şi-au obţinut mandatul de la actuala putere la guvernare a cărei agendă susţine multiculturalismul. Forma finală a verdictului nu l-a